poezie despre un mort

Plângeau cu toţii.

Doar mortul râdea discret,

parcă să le facă în ciudă.

“Cică aşa a murit”,

 spuse o femeie,

“A primit nu ştiu ce veste şi...

 atât i-a fost să fie“.

Nimeni nu ştia ce veste primise mortul,

nu mai conta deloc conţinutul ei.

Conta doar faptul că ei îşi rupeau sufletul de plâns.

Doar mortul râdea discret,

parcă să le facă în ciudă.