cântec de tâmplă stângă

Sub tâmpla stângă

am un fel de lume;

cu toţi purtăm un verb în loc de nume

fiind înveşmântaţi într-o lumină,

divină.

Aici nu sunt nici colţuri

nici priviri tăioase,

nu sunt nici lacrimi triste

sau păduri osoase,

tot ce-i aici îmbracă o lumină,

divină.

Chiar dacă vrei bătrâni

n-ai să găseşti,

ei sunt legende, basme,

sunt poveşti,

suntem doar tineri, suntem o lumină,

divină.

Aceasta-i lumea mea ce-o port sub tâmplă,

sub tâmpla stăngă,

draga mea de tâmplă;

un cântec vers îmi pare că respiră:

- Eşti verb, eşti tânăr, ahh ce lumină,

divină.

Probabil mă-ntrebaţi:

-ce porţi sub tâmpla dreaptă?

Răspunsul meu e simplu:

e-o simplă tâmplă dreaptă,

o tâmplă dreaptă,

dreaptă.