3 iunie 2012

geneză


În lipsă de altceva
m-am apucat să scriu versuri.

Umplusem un sertar de cuvinte
culese de pe la prieteni, de pe la rude,
de la mama.

Stăteau adunate,
îngrămădite unele în altele,
parcă erau pietre
sau ceva ce putea fi aruncat în eter
pentru a naşte mii de cercuri.

Le-am respirat cu dragoste, cu ură
până când
am devenit eu însumi o piatră
sau ceva ce poate fi aruncat.


Niciun comentariu: